27 decembrie 2010

Pangaia, cadoul de ziua mea


Iată că, de ziua mea, mi-a ajuns pe masă volumul “Pangaia”, a doua antologie editată de SRSFF. Cum rezultă şi din poză, arată foarte bine!

Aşa cum spuneam într-o postare anterioară, din sumarul volumului fac parte povestirile „Veţi vedea, dacă ochii voştri….” de Liviu Radu, „Viitorul mass-media” de George Lazăr, „Prizonieri în anotimpuri” de Antuza Genescu, „Maratonul paltoanelor” de Costel Baboş, „Cetăţeanul Welles” de Silviu Genescu, „Oraşul din ceaţă” de Cristian Mihail Teodorescu, precum şi o proză a subsemnatei subcrisă tematicii ecologiste, “Răzbunarea”. Pentru că activitatea gospodărească şi cea scriitoricească din perioada Crăciunului m-au făcut să rămân în urmă cu lectura, alte impresii mai târziu. Până atunci, nu pot decât să-mi doresc multe alte astfel de daruri în 2011.


22 decembrie 2010

Sărbători fericite!


Tuturor prietenilor mei într-ale literelor şi nu numai, dar şi celor care, poate, îmi vor deveni într-o zi prieteni, le doresc din toată inima…

17 decembrie 2010

Galileo 2 e pe masa mea


Iată că a ajuns şi pe masa mea numărul doi al revistei Galileo, în al cărui sumar se regăseşte şi povestirea subsemnatei, Slujesc zeului câine. Ca şi la primul număr, prima impresie, cea privind ţinuta grafică, este excelentă. Lectura mi-o rezerv pentru zilele libere de Crăciun…

10 decembrie 2010

Helion 7, de decembrie

A apărut şi numărul pe decembrie al revistei Helion online. În sumar, şi o povestire a subsemnatei, (nu doar) despre vremuri trecute. Lectură plăcută!

9 decembrie 2010

Despre Pământ, interlopi galactici, presă şi creaturi

n numărul din decembrie al revistei Nautilus, o povestire proaspătă a subsemnatei. Între altele, despre Pământ, interlopi galactici, presă şi cevaştilea creaturi. Ucigaşe ori ba, veţi vedea...

1 decembrie 2010

Argumentaţia procurorilor în dosarul Palas, pe masa judecătorilor

Tot în Evenimentul

Judecătorii ieşeni vor studia cele 76 de dosare adunate de DNA în cazul scandalului Palas. Reamintim că asocierea în participaţiune dintre Consiliul Local şi Iulius Group, la care profitul a fost împărţit întâi în cote de 10-90 la sută, apoi 21-79 la sută, a ajuns în atenţia procurorilor în urma mai multor plângeri, printre care şi unele anonime. Aceştia au dispus însă neînceperea urmăririi penale pentru primarul Gheorghe Nichita şi consilierii Vasile Munteanu, Constantin Neculau, Camelia Gavrilă, directorul tehnic al Primăriei Mihai Chirica, fostul arhitect şef Ioan Vagner şi ex-consilierii Ionel Oancea şi Antimir Daşu, pentru abuz în serviciu.

Omul de afaceri Zaharia Schrotter a atacat decizia procurorilor la instanţă, iar judecătorii au dispus ataşarea volumelor primite de la Bucureşti. Din cuprinsul rezoluţiei procurorilor rezultă că aportul municipalităţii la asociere, stabilit printr-o expertiză cerută de primar, a fost subevaluat iniţial, specialiştii DNA calculând o valoare mai mare pentru terenurile şi construcţiile date în folosinţă pentru ridicarea ansamblului Palas. „Diferenţa dintre cele două valori, de 21,934 milioane de lei, reprezintă subevaluarea aportului CLM la 3 februarie 2005 (când a fost încheiat contractul, modificat ulterior prin două acte adiţionale – n.r.)”, spun procurorii, care au arătat şi că municipalitatea a adus la asociere şi un teren de 48.561 mp, ştrandul, care la acea dată se afla în domeniul public al CJ.

Totuşi, anchetatorii au ajuns la concluzia că în zbuciumata istorie a Palasului nu sunt aspecte penale. „Prin modul de adoptare de către autorităţile publice a hotărârii consiliului local (privind asocierea – n.r.) s-au încălcat dispoziţiile legii privind transparenţa decizională în administraţia publică, aspect care intră în sfera contenciosului administrativ. Opţiunea Primăriei pentru un contract de asociere în participaţiune cu un dezvoltator privat, deşi reprezintă o formă de încredinţare directă, nefiind supusă unor principii şi rigori de transparenţă, tratament egal, proporţionalitate, liberă concurenţă, nu poate fi cenzurată de organul de urmărire penală. Aportul CLM la contractul de asociere, deşi a fost subevaluat, nu a fost de natură să producă un prejudiciu în dauna autorităţilor publice, iar subevaluarea a fost înlăturată prin încheierea actelor adiţionale. Din probe nu au fost identificate foloase materiale care să fie primite de învinuiţi în virtutea atribuţiilor de serviciu exercitate în procesul de încheiere şi/sau negociere a contractului”, au concluzionat procurorii.

Dl Schrotter a contraatacat: „Însuşi faptul că din 2007 pe această suprafaţă de teren nu s-a realizat vreo activitate profitabilă pentru comunitate, aşteptându-se împărţirea rezultatelor asocierii, a creat şi creează un prejudiciu major comunităţii”. El mai consideră că rectificarea situaţiei ştrandului prin hotărâre de Guvern „a fost posibilă numai printr-un trafic de influenţă şi cu concursul unor oameni politici influenţi de la acea vreme, fapt faţă de care DNA avea obligaţia să se sesizeze din oficiu”. Procesul va continua pe 17 ianuarie 2011, când vor fi citaţi primarul şi celelalte oficialităţi anchetate de procurori.

Din puşcărie, judecătoarea arestată pentru şpagă cere pensionarea

Din Evenimentul de azi:

Amănunte noi ies la iveală în dosarul fostului preşedinte al Curţii de Apel arestat preventiv pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Reamintim că, potrivit procurorilor, Georgeta Buliga a primit 8.000 de euro de la Liviu Popescu, pentru o soluţie favorabilă în procesul de partaj cu fosta nevastă, Valentina Grama. Familia avea de împărţit un apartament, un teren, un BMW şi un Opel, calculatoare şi telefoane. Primele două instanţe constataseră că femeia a avut o contribuţie de 90 la sută în dobândirea bunurilor, printre argumentele avute în vedere fiind acela că Valentina, venită de peste Prut, câştiga mai mult ca model şi profesor de pian decât soţul său, lucrător la o covrigărie.

La recurs, completul din care făceau parte Georgeta Buliga, Adriana Andronic şi Elena Gheorghiţă a întors sentinţa. Au fost astfel ascultate argumentele soţului, care spunea că apartamentul l-a cumpărat din banii primiţi de la mama, iar maşina o avea de dinainte de a-şi pune pirostriile. Valentina Grama s-a ales astfel cu 70 la sută din restul bunurilor. Menţionăm că, potrivit procurorilor, o primă tranşă de şpagă bărbatul a dat-o în primăvară, iar restul – săptămâna trecută, de fiecare dată dna Buliga spunând că o parte din sumă e pentru colegele de complet. Procurorii au aflat despre afacerile magistratului ieşean după ce Popescu s-a lăudat unei cunoştinţe că l-a ajutat să obţină un verdict favorabil la Bacău, pentru bani şi alimente. Telefonul judecătoarei a fost ascultat timp de o lună. Din câte dovedesc interceptările, Georgeta Buliga bănuia că este sub lupa anchetatorilor. Ea spunea, printre altele, „Aşa a venit Bucureştiul, de-a… a întors dosarul ăla pe dos şi pe faţă şi ne-a cercetat şi vezi tu că… Mi-e silă, pur şi simplu! Şi colegelor mele la fel! Ştii ceva? Mi-e groază! Peste tot, şi la DNA a reclamat!”

Pe 27 noiembrie, când procurorii au făcut flagrantul şi au întrebat-o ce e cu banii, dna Buliga le-a răspuns că nepotul a venit să-i mulţumească pentru că l-a ajutat „într-un litigiu, având ca obiect divorţul sau partajul sau ambele, Liviu fiind parte în dosar", şi că nu a observat dacă în interiorul plicului erau bani. Mai mult, ea a susţinut că nu i-a pretins niciodată şpagă, dar a promis că o să fie „atentă la probe”.

Judecătorii bucureşteni care au decis arestarea dnei Buliga şi-au motivat decizia. Modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, ce rezultă din caracterul conspirativ al întâlnirilor celor doi - felul de exprimare al inculpatei, care îi recomandă învinuitului să vină tot aşa, pe întuneric şi care îi mărturiseşte acestuia că toată vara s-a gândit băi, bine că ţi-a dat prin minte să nu treci, să nu dai telefon, deoarece era verificată de către Consiliul Superior al Magistraturii, mulţumirea verbalizată de către aceasta prin expresia e bun oricum şi maniera repetată de primire a sumelor de bani sunt aspecte care imprimă faptelor comise un caracter grav, întrucât acţiunile infracţionale derulate sunt de natură să creeze imaginea unei justiţii în care siguranţa obţinerii unui beneficiu se fundamentează pe posibilitatea de cumpărare a obiectivităţii şi a influenţei de care un magistrat se poate bucura faţă de alţi magistraţi. Inculpata a transformat o presupusă relaţie de rudenie într-o afacere personală, urmărind, pe lângă obţinerea beneficiilor în nume propriu, şi obţinerea unor importante sume de bani în numele altor persoane”, au considerat magistraţii Curţii de Apel. Aceştia au ajuns la concluzia că Georgeta Buliga a lezat „prestigiul, autoritatea şi credibilitatea de care trebuie să se bucure magistraţii, fiind totodată prejudiciate şi interesele legitime ale persoanelor”, iar „lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică”.

Un alt amănunt interesant este că Georgeta Buliga ar fi putut evita să ajungă într-o situaţie neplăcută dacă valorifica decizia de pensionare emisă deja pe numele său. Se pare că judecătorul a ales să rămână în activitate pentru a câştiga mai mult, dar odată ajuns după gratii s-a răzgândit. „Astăzi (ieri – n.r.) a ajuns la noi cererea de pensionare a dnei Buliga, trimisă din locul de detenţie. Consiliul va verifica dacă există decizia de pensionare şi dacă îndeplineşte toate condiţiile de formă pentru a-şi da avizul. Dacă acesta este cazul, se înaintează dosarul preşedintelui Traian Băsescu, pentru emiterea decretului”, ne-a spus dna Carmen Georgică, purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii. (Ş.Czeller)

Arhivă blog