31 martie 2011

Alte poze şi o primă cronică





Prin bunăvoinţa lui Cătălin Profiriu, alte poze de la tripla lansare din week-end. Romanul subsemnatei “Cerneală şi sânge” are şi o primă cronică, semnată de Florin Pâtea. O găsiţi aici.


28 martie 2011

Despre lansare (cuvinte plus imagini)





M-am întors de la Bucureşti aseară, dar eram prea obosită ca să mai povestesc despre ce s-a întâmplat la târgul Final Frontier. Unde Millennium Books a lansat antologia Steampunk: A doua revoluţie, volumul Alternative critice de Cătălin Badea Gheracostea şi romanul subsemnatei Cerneală şi sânge.

A venit lume multă şi bună, s-au spus lucruri interesante despre steampunk în cadrul dezbaterii ce a urmat lansării, iar eu m-am întâlnit cu prieteni mai vechi şi mi-am făcut prieteni noi. Nu întocmesc o listă, să nu uit pe cineva. Mi-am mai clătit ochii cu nişte roboţi, iar dacă am un regret este că n-am putut sta şi la dezbaterea de duminică, despre vampiri în literatura română, moderată de Oliviu Crâznic.

Trebuie să fac şi o mărturisire ruşinoasă: m-au cam copleşit emoţiile, cum îi stă bine (sau nu?) romancierului debutant. Drept urmare, când mi s-a înmânat microfonul, toată frumuseţea de discurs pregătită cu migală în cele şapte ore de drum cu trenul până-n capitală s-a topit. Total şi iremediabil. Am improvizat deci altul, ceva mai poticnit însă. Mă consolez cu ideea că altădată, de-or dori Dumnezeu şi editorul, o fi mai bine. Culmea ghinionului, când să dau autografe mi-am pierdut şi pixul. (Asta, după ce mi se rupsese rujul tocmai când mă pregăteam să mă fac gagică pentru lansare...) Dar poate, peste ani, micile istorii picante vor face mai savuroase amintirile debutului în volum.

În fine, trebuie să spun că am avut ocazia să văd biblioteca lui Bebe, celebră în cercurile SF, dar şi pe cele două birmaneze ale graţioasei gazde. Pe una dintre ele am reuşit chiar s-o fac să toarcă. Pozele sunt prin amabilitatea Assassinului.


23 martie 2011

“Cerneală şi sânge” a plecat la tipar


Romanul de debut al subsemnatei, Cerneală şi sânge, a plecat la tipar şi deja se primesc comenzi. Preiau textul din revista Galileo online:

Cartea va fi lansată în prezenţa autoarei în această sîmbătă, pe 26 martie la ora 15.00, în cadrul Tîrgului de carte F&SF Final Frontier, ce se va desfăşura în acest weekend la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.

Gazetăria este una dintre cele mai periculoase meserii din lume. Dar anii petrecuţi pînă acum la un cotidian din Iaşi nu aveau cum să o pregătească pe ziarista Cristina Man pentru pericole sosite parcă din alte lumi. Răpiri brutale, victime torturate, cadavre sfîrtecate, coşmaruri nesfîrşite, prezenţe tulburi care împing la nebunie… Iar acesta este numai începutul unui calvar scris cu cerneală şi sînge…

Prezentarea grafică îi aparţine, ca de obicei, lui Vlad Botta, iar ilustraţia e semnată de Ciprian Jula şi Alexandru Ardelean.


20 martie 2011

The end

Mă încearcă în ultima vreme o senzaţie acută de sfârşit de lume. Nu e vorba doar despre catastrofe naturale care costă mii de vieţi şi afectează oameni de pe mai multe continente, cum e dezastrul din Japonia. În istoria japoneză se ascunde o lecţie de curaj şi demnitate pe care unora nu le e dat să o înveţe niciodată. E vorba mai ales despre micile şi urâtele noastre tragedii de zi cu zi, pentru a căror descriere par să nu mai fie cuvinte. Despre ei şi noi, care încep să se confunde lombrozian.

Despre babele violate şi, de ce nu, strangulate, specialitatea zilei în orice cătun mai răsărit. Despre copiii care îşi ucid părinţii cu ciocanul şi nu mai impresionează pe nimeni, despre românii zdrobiţi în bătaie pe o uliţă dosnică pentru câţiva poli. Despre mulţimile gata să se calce în picioare ca să prindă la reducere -- sau chiar la moca! -- un kilogram de zahăr.

Despre declaraţiile de dragoste eternă transformate mâine în divorţuri cu strigături, la ore de maximă audienţă. Despre indiferenţa sătulă a potentatului faţă de soarta celor care mor de foame lângă el. Despre veşnica ipocrizie a politicianului de orice culoare şi despre eterna credulitate a românului dispus să-i dea votul său. Despre inflamarea orgoliilor dintr-o prostie, despre imposibilitatea de a accepta că există şi altă părere. Despre bănuiala că toate poveştile scrise sau încă nescrise, oricât de sumbre, ar fi nimic pe lângă ce ar însemna, în Românica, apocalipsa. The end.


16 martie 2011

Prima lansare pentru "Steampunk: A doua revoluţie"


O primă lansare pentru antologia steampunk va avea loc la Timişoara. Iată şi comunicatul preluat de la Horia Nicola Ursu :

Editura Millennium Books şi Grupul Librarium au plăcerea să îi invite, sîmbătă 19 martie, ora 19.00, la librăria Cartea de Nisip (str. V.V. Delamarina Nr.1, colţ cu Alba Iulia), pe toţi pasionaţii de literatură science fiction şi fantasy. Prilejul va fi lansarea antologiei STEAMPUNK: A DOUA REVOLUŢIE, editată de Adrian Crăciun.

Prefaţată de Ştefan Ghidoveanu şi conţinînd texte ale unora dintre cei mai valoroşi autori români contemporani de F&SF (Mircea Opriţă, Michael Haulică, Marian Truţă, Florin Pîtea, Aron Biro, Ioana Vişan, Ştefana Czeller, Oliviu Crâznic, George Lazăr, Costi Gurgu), antologia este o încercare de „aclimatizare” pe plaiurile româneşti a celui mai la modă curent estetic al ficţiunii speculative.

Cu aceeaşi ocazie va fi prezentată publicului timişorean seria „Metatext”, cea dintîi colecţie dedicată exegezei genurilor science fiction & fantasy. În această serie au apărut pînă în prezent volumele ART WASN’T QUITE CRIME de Florin Pîtea şi ALTERNATIVE CRITICE de Cătălin Badea-Gheracostea. Cel de-al treilea volum al seriei, o ediţie revăzută a studiului H.G. WELLS: UTOPIA MODERNĂ de Mircea Opriţă, va fi lansat în premieră la Timişoara.

Moderatorul evenimentului va fi directorul editurii Millennium Books, Horia Nicola Ursu, iar invitaţi sînt scriitorii Mircea Opriţă, Michael Haulică, Florin Pîtea, Cătălin Badea-Gheracostea şi Marian Truţă. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.


15 martie 2011

Sesiunea Helion


Se apropie cu paşi repezi Sesiunea Helion, la care, din păcate, anul acesta nu voi ajunge. În imagine găsiţi programul prestigioasei manifestări.

Clubul timişorean a anunţat şi că ediţia cu numărul 25 a concursului anual de proză scurtă Helion se va desfăşura în perioada 1 octombrie - 15 noiembrie 2011. Lucrările, de maximum 30.000 de semne, sunt aşteptate până la 30 septembrie, iar rezultatele concursului se vor anunţa pe 15 noiembrie.


12 martie 2011

Despre lansarea antologiei steampunk


Iată că a venit şi anunţul oficial privind lansarea antologiei Steampunk: A doua revoluţie. Preiau textul de pe blogul lui Horia Nicola Ursu.

Sîmbătă, 26 martie, începînd cu ora 15:00, la tîrgul Final Frontier va avea loc lansarea antologiei „Steampunk: A doua revoluţie”, publicată la Millenium Books.

La lansare vor participa Horia Nicola Ursu – directorul Millennium Books, Ştefan Ghidoveanu – cel care semnează prefaţa antologiei, precum şi o parte dintre autori: Oliviu Craznic, Ştefana Czeller, Michael Haulică, Florin Pîtea şi Marian Truţă.

În continuarea lansării va avea loc o discuţie pe tema „Steampunk – un subgen de import” care va puncta originile subgenului, reprezentanţi (autori şi cărţi), prezenţa subgenului în România, experienţa realizării primei antologii de steampunk românesc, diferenţe între a scrie SF, fantasy şi steampunk, planuri de viitor. Moderatorul discuţiei este Michael Haulică, iar printre invitaţi se numără Horia Nicola Ursu, Ştefan Ghidoveanu, Florin Pîtea.

Steampunkul este un curent al literaturii de ficţiune speculativă care a început să se dezvolte la jumătatea anilor optzeci ai secolului trecut. Termenul se referă la ficţiuni ce-şi desfăşoară acţiunea în epoci istorice (sau lumi imaginare) în care puterea aburului este încă forma de energie cea mai utilizată – cele mai uzitate repere fiind secolul XIX şi Anglia victoriană – dar apar elemente fie de science fiction, fie fantastice, fiind prezentate tehnologii avansate aşa cum ar fi putut fi ele imaginate de trăitorii în epoca sau lumea respectivă.


9 martie 2011

Fugi, L-Boy, fugi! (3)

-- Nu te gândi prea mult! şopti Scufiţa Roşie, renunţând la scufiţă.

L-Boy mai apucă să-şi spună că dedesubt nu era roşie înainte să-l apuce sughiţul. De fapt, bronzul bustului i se asorta perfect cu fustiţa. Asta, înainte ca Scufiţa Roşie să rămână şi fără ea.

-- Ole-ole, ole-ola, se undui aluziv Scufiţa Roşie, vreau să urc în poala ta!

-- Cââh! exclamă oripilat L-Boy. Pleacă d-aici, paparudo!

-- Nu fi mârlan, poponautule! se răsti Scufiţa Roşie. Ori o mănânci pe Bunicuţa, ori îi spun că m-ai abuzat zi de vară până-n sară şi trimite ajeovepeseu după tine!

L-Boy scoase un icnet terorizat şi se sprijini de un stejar ca să nu leşine.

-- Tu... Tu... eşti diabolică! murmură L-Boy.

-- Să ştii că da! răspunse Scufiţa Roşie. Ne-am înţeles, blănosule?

Înainte ca L-Boy să-i răspundă, surâsul triumfător al Scufiţei Roşii fu spulberat de trei gloanţe. Jumătate din el ajunse pe trunchiul stejarului, stârnind protestele alarmate ale veveriţelor Cipi şi Deli. Restul se scurse peste adidaşii lui L-Boy.

-- Te simţi bine, L-Boy? şopti insinuant Vânătorul, ieşind dintr-un tufiş.

L-Boy îi admiră pierit ţeava fumegândă, braţele musculoase şi mustaţa stufoasă.

-- Da, spuse dulce.

Simţea că-l podidesc lacrimile şi privi în altă parte.

-- Nu te jena, dragule! îl consolă Vânătorul. Plângi până iese toată răutatea din tine!

Curiozitatea opri repede suspinele L-Boyui. Sfios, atinse puşca Vânătorului. Era fierbinte.

-- Ce mare e! murmură. Nu ştiam...

Vânătorul chicoti.

-- Mai ai atâtea de descoperit despre mine, L-Boy... Ce zici, nu bem o cafea?

-- OK, şopti L-Boy, prinzându-se de braţul stâng al Vânătorului. Şi cu Scufiţa ce facem?

-- Dă-o dracului, o anunţ eu pe Bunicuţa diseară! Oricum pân-atunci e la cursul de tantra yoga, cu moşu-meu.

L-Boy înghiţi în sec.

-- N-o să se supere?

-- Nici vorbă! Cine crezi că m-a angajat s-o urmăresc pe vagaboanda asta mică? Ei, mergem la mine? Nu stau departe.

-- Cum spui tu, dragule...

Furnicile începeau să se foiască pe trupul Scufiţei Roşii. Deasupra lor, Cipi şi Deli îşi reveniseră şi cântau în cor:

-- I don’t need your sympathy…

7 martie 2011

Fugi, L-Boy, fugi! (2)

-- Mda, recunoscu L-Boy, căruia îi mai trecuseră palpitaţiile. Ce vrei?

Scufiţa Roşie începu să-l mângâie pe bot, fluturându-şi drăgăstos scufiţa.

-- Vezi tu, Lupi, aş avea o rugăminte la tine... Am auzit că eşti băiat finuţ, dar până la urmă e-n natura ta, nu?

L-Boy constată că palmele ei miroseau a frezii şi începu să strănute.

-- Zi odată ce vrei, puştoaico! ţipă. Şi dă-te mai încolo, că-mi trezeşti alergiile!

-- Păi, cum să-ţi spun, aş cam vrea s-o papi pe Bunicuţa... Nu pe gratis, desigur!

-- Ceeee? Eşti dusă cu pluta? Vrei să mă bage ăştia la pârnaie? Sau mai rău, să mă împuşte Vânătorul?

-- De Vânător mă ocup eu, nu-ţi fă griji! spuse Scufiţa Roşie, clipind cochet. Tu înghite-o pe hoaşca aia bătrână, că m-am săturat! De când şi-a făcut operaţie experimentală la Viena, de şi-a mărit ochii şi urechile, e mai ceva ca Fiscul. Nici nu ştii ce complicat e să mă ascund de babă!

-- Păi nu te mai preface, Scufiţo! Sunteţi rude, o să înţeleagă ea…

-- Ce spui, Franţ? Vrei să mă dezmoştenească? Să rămân fără apartamentul ultracentral, trei hectare de pădure şi BMW?

Scufiţa Roşie îl apucă de gulerul hainei şi-l scutură tot mai tare, până când L-Boy, ameţit, pică în fund.

-- Halt, nebuno! strigă. Mă bagi în boale şi nu mai sunt om o săptămână!

Scufiţa se opri şi începu să plângă.

-- Sorry, Lupi! spuse smiorcăindu-se. Sunt disperată, vezi tu... Abuzată şi oripilată. Bunicuţa vrea să-şi mai facă o operaţie la maxilar şi mă tem pentru viaţa mea.

-- Hhm, răspunse L-Boy, impresionat de istoria ei. Îmi pare rău, puştoaico, dar de vreo doi ani am trecut la dieta ovo-lacto-vegetariană. Face minuni la ten...

-- Da poţi face o excepţie, nu? Doar una mică... Bunicuţa e durdulie şi toată viaţa a mâncat eco. Imaginează-ţi ce gustoasă e! Crede-mă, n-o să rămân datoare!

-- Mă mai gândesc, promise L-Boy, jucându-se nehotărât cu naturii pătrăţoşi ai hainei de blană. (Va urma)


6 martie 2011

Fugi, L-Boy, fugi! (1)

L-Boy fugea de Scufiţa Roşie de i se bălăngăneau urechile. Adidaşii de firmă i se murdăriseră cu rahat de iepure, despre haina de blană roz, agăţată la o cotitură bruscă într-un tufiş, nici n-ai fi zis că e de la Botezat-U, iar şapca de piele şi-o pierduse sărind peste o râpă. L-Boy însuşi nu mai părea băiat stilat, cum se rostologea pe deşălate printre copaci, cu limba atârnându-i moale într-o parte. Dar lui L-Boy nu-i păsa de asta nici cât de-o ceapă degerată. De fapt, îi venea să urle nu mândru ca lupul, ci jalnic precum un câine bătut dintr-un motiv mult mai serios. Scufiţa Roşie câştiga teren.

-- Opreşte-te, Lupule! strigă Scufiţa Roşie ca sirena lui Roaită, dovedind că n-avea doar ficaţi, ci şi plămâni de balaur. Nu fi fraier, n-ai nicio şansă! Hai să vorbim omeneşte...

L-Boy gâfâi sfârşit, privind cu oroare înapoi. Scufiţa Roşie era la vreo cinci paşi şi arăta de parcă abia ieşise de la salonul de înfrumuseţare.

-- Promiţi să fii cuminte? întrebă.

Văzând că l-a încolţit, Scufiţa Roşie începu să înainteze mai relaxat.

-- Prostuţule, îi surâse, n-ai de ce să te temi de mine!

-- Ha! răspunse L-Boy, privind ostentativ colierul ei dublu de colţi.

-- Asta? şopti Scufiţa Roşie. Mi l-a dat un neamţ fiindcă l-am învăţat câteva vorbe-n româneşte. Spunea că-i dresor de vârcolaci. Nici nu ştiu dacă-i adevărat...

-- Şi satârul de la brâu? nu se lăsă L-Boy.

-- A, satârul... Vezi tu, lucrez la de trei luni la Club Grimm. Ca dansatoare exotică...

Scufiţa Roşie reuşi destul de greu să se îmbujoreze, iar L-Boy nu-şi pierdu vigilenţa.

-- Problema e că Bunicuţa nu ştie care-i treaba, continuă suav Scufiţa Roşie. I-am spus că-s ajutor de bucătar şi aşa s-a bucurat că am un job respectabil, că mi-a cumpărat chestia asta. Eu aş fi preferat să-mi dea nişte parai, da măcar e bătută cu pietre Swarovski... Dacă te deranjează, îl pun deoparte.

Cu graţie, Scufiţa Roşie atârnă satârul de creanga cea mai de sus a unui tufiş şi făcu doi paşi laterali, în ritm de lambada. Cu ocazia asta, L-Boy văzu că purta şi o fustă verde de-o palmă, nu doar ciorapi negri, cu sclipici argintiu.

-- E mai bine aşa? se interesă pisicit Scufiţa Roşie. (Va urma)


Arhivă blog